INTRODUCERE
    
    Categoria de putere, in mod deosebit cea de putere politica, a constituit si constituie obiectul de cercetare a tuturor disciplinelor teoretice cu caracter politic. Dreptul constitutional ca stiinta politica si juridica in acelasi timp, nu numai ca nu poate ocoli, dar nici nu poate fi imaginat fara acest mare capitol referitor la puterea politica la modul in care aceasta ia nastere si se realizeaza potrivit dispozitiilor normative si a traditiilor unui popor, ale unei societati. Numai ca aceasta stiinta nu cerceteaza intreaga problematica a statului, a puterii politice in general. Foarte multe probleme referitoare la stat sunt analizate de alte ramuri ale stiintelor politice, precum teoria generala a statului, istoria ideilor politice, filosofia politica, sociologia politica etc.
    In aceasta lucrare ne-am propus ca obiectiv clarificarea conceptelor de putere politica statala, a elementelor si functiilor sale, a structurii de stat si formele de guvernare, a organizarii conducerii societatii potrivit principiilor separatiei puterilor in stat si a analizei cat mai complete a modului de organizare si realizare a puterii intr-un anume stat.
    
    
    Notiunea de putere
    
    In sens sociologic si aparent tautologic, puterea desemneaza ansamblul sau sistemul relatiilor de putere constituite intr-o societate istoriceste determinata, exprimand autoritatea pe care un individ sau un grup de indivizi o are asupra altora pentru realizarea unui scop comun, asumat de membrii colectivitatii sau impus acestora de catre cei care exercita puterea.1
    Aceasta definitie implica urmatoarele precizari: a) Puterea nu este o simpla posibilitate a omului in raport cu lumea exterioara lui, ea nu este o simpla relatie intre om si om, intre om si un obiect sau fenomen. O astfel de relatie poate exprima, cel mult, putinta omului de a intreprinde ceva in ambianta sa, nu insa autoritatea lui in raport cu altii; b) Autoritatea exprima atat ideea de forta, puterea de a comanda, de a dispune si de a impune, cat si cadrul institutional prin care aceasta idee se materializeaza, se obiectiveaza; c) Puterea este un fenomen relational: dezvaluirea esentei puterii nu este posibila daca facem abstractie de subiectul puterii ( guvernantii ), de obiectul ei ( guvernatii ) si de mijloacele sau metodele intrebuintate pentru realizarea puterii, adica de raportul existentei intre constrangere si convingere. Asadar, puterea este o forta care preexista formelor de manifestare, ea este o energie sociala in stare latenta. " Sesizarea " puterii si a esentei ei devin posibile numai ca urmare a exteriorizarii acesteia intr-un cadru relational; d) Scopul puterii poate fi deliberat, asumat de catre cei asupra carora se exercita puterea sau dimpotriva, unul impus, resimtit ca presiune exterioara, ca forma alienata a idealului social. Dupa caz, scopul puterii asigura stabilitatea raportului dintre guvernanti si guvernati sau, dimpotriva, determina sau intretine tensionarea lui. In fine, explica mijloacele la care recurge puterea pentru a se infaptui. El explica, de asemenea, starea existenta in interiorul societatii: complementaritatea dintre putere si vointa grupului sau neutralismul lor static si potential exploziv: In general prin conceptul de putere se desemneaza capacitatea de a impune propria vointa ori de a o exercita fata de altii.
    Ca raport de dominatie puterea se institutionalizeaza mai intai in familie (pater familias), intr-o institutie ori organizatie (consilii de administratie), in scoala (profesorul), in societate (autoritatile puterii statale parlament-guvern etc.).
    Asadar puterea este mijlocul prin care se mentine ordinea, intervine pentru a respecta proportiile sociale, pentru asigurarea "binelui comun".
    Iata de ce Alexandru Vlahuta in "Ganduri" scria ca "adevarata masura dupa care se judeca orice putere: cat bine a adus pe lume, nu cat zgomot a facut".
    Din punctul nostru de vedere, intereseaza puterea la nivelul macrosocial, acea putere care, in exercitarea ei, se intemeiaza pe identificarea realitatilor, cunoasterea si promovarea unor valori si ajutorul cetatenilor care o accepta si recunosc in vederea asigurarii interesului general.
    In conceptia profesorului I. Deleanu " puterea desemneaza ansamblul sau, sistemul relatiilor de putere constituie intr-o societate istoriceste determinata, exprimand autoritatea pe care un individ sau un grup de indivizi o are asupra altora pentru realizarea unui scop comun, asumat de membrii colectivitatii sau impus acestora de catre cei care exercita puterea ".
    Cunoscutul autor francez G. Burdeau, prezenta puterea ca fiind "o forta in serviciul unei idei, o forta nascuta din constiinta sociala, destinata sa conduca grupul in cautarea "binelui comun" si capabila, la nevoie, de a impune membrilor atitudinea pe care ea o comanda".
    Profesorul I. Deleanu surprinde urmatoarele aspecte legate de putere: a) Puterea reprezinta nu numai "ideea de forta, puterea de a comanda, de a dispune si de a impune", dar si "cadrul institutional prin care aceasta idee se materializeaza"; b) Puterea se exercita pentru realizarea unui scop comun ori pentru exercitarea unuia impus de guvernanti. Scopul puterii asadar, determina, ori statornicia relatiei guvernanti-guvernati sau dimpotriva, incordarea ori amplificarea acestuia. In functie de raportul in care se afla subiectii puterii se explica si mijloacele folosite pentru exercitarea ei; c) Aspectul social al puterii este determinat de faptul ca puterea se exercita numai in cadrul relatiilor sociale "in lipsa puterii societatea este un corp inert, ea este incapabila sa-si satisfaca ratiunea de a fi", puterea este deci "o conditie a ordinii sociale si a apropierii idealului comun, libertatea si binele nu sunt posibile decat intr-o asemenea ordine". Notiune de putere politica
    Orice fapt social poate dobandi semnificatie politica. ............